Energizarea de primavara- articol preluat din Formula As, sub semnatura lui Florentin Popa.
Dr. CRISTINA PAVEL, medic specialist medicină de familie, cu competenţă în apifitoterapie, acupunctură şi homeopatie
“La începutul primăverii este bine să «reîncărcăm bateriile organismului»”
– Doamnă doctor, primăvara ne dă mari bătăi de cap: suntem obosiţi, nu avem pic de vlagă, devenim melancolici, “pornim la drum” mai greu decât ghioceii…
– Influenţa anotimpurilor asupra vieţii noastre e evidentă, iar medicina tradiţională pune accent pe armonizarea ritmului de funcţionare a corpului cu ritmurile naturii. Fiecare sezon are un specific de temperatură, luminozitate, vânt, umiditate. În prezent, ne aflăm în plină tranziţie între iarnă şi primăvară – perioadă în care ziua începe să fie tot mai lungă şi temperatura exterioară creşte. Natura se pregăteşte să revină la viaţă, seva circulă mai intens în arbori, insectele încep să iasă la soare. Este un moment general de reînnoire, de revenire la viaţă, în care fenomenele de creştere şi dezvoltare se accelerează. Primăvara sunt favorizate acumulările şi creşterile, deci este bine să întâmpinăm acest sezon prin detoxifierea organismului, ca să nu se amplifice în noi fenomenele negative – inflamaţiile, infecţiile, tumorile etc. Cum orice organism are propriul bioritm, fiecare om ar trebui să ţină cont de punctele sale slabe din corp, pentru a lua măsuri să nu se îmbolnăvească.
Tratamente cu plante şi produse melifere
Dr. Cristina Pavel
– Concret, ce putem face pentru a ne recăpăta energia?
– Toate sistemele medicale ne oferă informaţii oarecum asemănătoare despre ce ar trebui să facem pentru a fi energici şi sănătoşi în această perioadă. Se ştie că toată lumea e afectată de aşa-numita “astenie de primăvară”. Deoarece în perioada iernii ne-au lipsit alimentele proaspete, crude (cele de seră nu se compară cu cele crescute în pământ, afară, în aer liber şi soare), ne putem confrunta la începutul primăverii cu stări de oboseală accentuată, din cauza deficitului de vitamine şi minerale. În acest caz (mai ales dacă deficitul reiese şi din analizele de sânge), soluţia salvatoare e administrarea de suplimente alimentare bogate în fier, calciu, magneziu, vitaminele B şi C. Recomand şi antioxidanţii naturali, bogaţi în vitamine şi minerale, cum ar fi siropurile din afine, cătină sau coacăze negre cu miere – câte trei linguriţe zilnic, luate cu apă, timp de o lună.
La fel de bune vitaminizante şi mineralizante sunt produsele apicole. Primul recomandat este polenul, care are un bogat conţinut de aminoacizi, vitamine şi minerale. Cel mai bun din punct de vedere terapeutic este polenul proaspăt, păstrat la congelator. Sunt indicate toate sortimentele de polen, cu mici nuanţe. * Polenul de salcie este printre primele tipuri de polen adunate de albine primăvara. El are un gust foarte plăcut şi numeroase beneficii: reglator hormonal, recomandat pentru fertilitate (la ambele sexe), în caz de probleme cu prostata sau tulburări de menopauză; acest polen protejează ochii contra îmbătrânirii premature, stimulează imunitatea, previne cancerul. * Polenul de păducel şi polenul de trandafir protejează inima şi vasele de sânge şi ajută la normalizarea valorilor colesterolului. * Polenul de castan şi polenul de iarbă neagră protejează vasele de sânge şi creierul, reglează flora digestivă, ajută la fixarea calciului în oase. * Polenul poliflor are multiple efecte de protecţie, fiind recomandat mai ales oamenilor sănătoşi, pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Polenul proaspăt (se găseşte la firma Apiland din Baia Mare) poate fi administrat dimineaţa (preferabil după micul dejun, pentru a fi mai bine tolerat), în amestec cu miere ori dizolvat în iaurt sau suc de fructe. Doze: 2-3 linguri zilnic pentru adulţi şi 2-3 linguriţe pentru copii. Cura durează 30-60 de zile şi se poate relua după o săptămână de pauză. Înainte de începerea curei trebuie testată toleranţa alimentară, iar cei alergici sau sensibili pot opta pentru păstură (3 linguriţe zilnic) sau alte produse apicole.
Lăptişorul de matcă este un excelent imunostimulator acum, la ieşirea din iarnă, fiind recomandat în doze de 1-3 linguriţe zilnic, dimineaţa, timp de minimum o lună. Persoanele care răcesc uşor, sunt foarte slăbite, anemice sau au probleme neuro-endocrine pot consuma doze mai mari: 4-5 linguriţe zilnic, cu condiţia să nu fie alergice.
Primăvara, nu este de neglijat nici tinctura de propolis, care are multiple efecte de prevenire a îmbolnăvirilor. Se recomandă doze de 2-3 linguriţe zilnic, dizolvată în ceai, sau în amestec cu miere. De curând au apărut şi suplimente care conţin mai multe produse apicole, combinate uneori şi cu plante medicinale. Recomand fiolele buvabile de tip Tonic apicol – câte una pe zi, timp de 10 zile, şi amestecurile Coctail apicol sau Vitalizant-energizant – câte 3 linguriţe zilnic, timp de o lună.
Pentru cei care fac crize dureroase de stomac primăvara (se ştie că ulcerul se poate agrava în acest sezon), sunt recomandate curele cu gel de aloe – 3-4 linguri pe zi, sau cura cu argilă (dizolvată într-un pahar cu apă) – câte trei doze zilnic. În această perioadă se pot bea ceaiuri antiacide (ceai de gălbenele, nalbă sau tei) – câte trei căni pe zi, minimum 3 săptămâni.
Medicină chineză
Medicina chineză recomandă mişcarea în aer liber
– Ce ne recomandă medicina orientală pentru perioada de primăvară?
– În medicina tradiţională chineză, regula de bază pentru acest sezon este “să ajutăm naşterea şi întreţinerea lăstarului vieţii”, iar organele corespondente sunt Ficatul şi Vezica Biliară, care sunt foarte active în acest sezon. Ca atare, trebuie să le protejăm şi să le ajutăm să funcţioneze cât mai bine. Este un moment important, în care trebuie să eliminăm din corp substanţele toxice (inclusiv fumatul şi alcoolul), metalele grele, reziduurile metabolice, astfel încât să curăţăm ficatul. În această perioadă, medicina chineză ne recomandă să mâncăm multe verdeţuri cu gust acru, să facem multă mişcare în aer liber, mai ales exerciţii de întindere controlată a tendoanelor (cum sunt exerciţiile de tai chi sau yoga) şi mişcări ale muşchilor oculari. Trebuie să ne ferim de stările de mânie şi iritabilitate (care deranjează ficatul) şi să dăm dovadă de multă răbdare.
Persoanele care au deja probleme cu ficatul sau sunt sensibile la frig şi curent trebuie să ia măsuri de protecţie suplimentare, pentru a nu se confrunta cu situaţii mai serioase. Trebuie protejate mai ales zona spatelui şi a gâtului, atât prin haine călduroase, cât şi prin aplicaţii locale de creme şi uleiuri de masaj, cu efect de încălzire şi lubrifiere (cremă cu ardei iute, unguent cu propolis, muguri de plop, venin de albine). Pentru cei care deja au contracturi musculare se recomandă câteva şedinţe de acupunctură sau terapia cu venin de albine.Medicina Ayurveda
Daţi iama în trufandale
– Sunteţi o adeptă înfocată a medicinei indiene. Ce remedii ayurvedice putem folosi primăvara?
– Medicina Ayurveda are principii de diagnostic şi de terapie diferite, însă recomandările pentru perioada de primăvară au elemente comune cu celelalte tradiţii medicale. Pentru indieni, primăvara este anotimpul Kapha, caracterizat de umezeală, răcoare, fenomene de creştere şi dezvoltare. La începutul său există o perioadă de tranziţie, în care elementul prezent anterior (Vata dosha, principiul Aerului – caracterizat de frig, curent, vreme schimbătoare, uscăciune) îşi scade treptat puterea. Persoanele care sufereau deja de probleme legate de uscăciune excesivă a pielii pot suferi agravări în lunile februarie-martie. Tot acum, se pot agrava paraliziile şi astmul bronşic. Pentru protecţia contra uscăciunii, se recomandă masajele cu ulei cald, consumul de lactate, evitarea alimentelor uscate şi reci.
În a doua perioadă (lunile aprilie-mai) se pot agrava bronşitele cronice, sinuzitele şi tulburările de digestie. Pentru a echilibra influenţa acestui sezon asupra corpului, pe toată perioada trebuie luate măsuri de încălzire, ceea ce presupune folosirea condimentelor în alimentaţie, mai ales a celor verzi: ceapă şi usturoi verde, care ne protejează şi de răceală. Bineînţeles, se pot folosi şi alte condimente: piper, ghimbir, muştar, ardei iute – în doze mai mici sau mai mari, după cum le suportă fiecare.
În perioada de umiditate crescută se recomandă exerciţiile fizice regulate, realizate perseverent, chiar până obosim, expunerea la aer cald şi uscat (saună uscată) sau băile fierbinţi.
La persoanele mai corpolente, cu afecţiuni respiratorii cronice (bronşită cronică, sinuzită, rinită cronică) şi mult mucus în corp, există pericolul ca aceste probleme să se agraveze. De aceea, ele ar trebui să nu consume primăvara lactate sau alimente foarte grele, consistente, uleioase. Pentru a preveni agravarea fenomenelor inflamatorii cronice din sfera ORL se pot face proceduri de eliminare şi detoxifiere specifice terapiei ayurvedice, numite generic Pancha Karma. Sunt recomandate în mod special procedurile de eliminare pe cale nazală (Nasya), în care se instilează în nări câteva picături de macerat de ulei şi plante medicinale dezobstruante şi antiinflamatoare. Pentru reechilibrare se pot face proceduri expectorante de tip Vamana, sub îndrumarea unui specialist în medicină ayurvedică.
Primăvara se pot agrava şi durerile articulare, mai ales dacă ne expunem la frig şi la curent. Pentru aceste probleme se începe tot cu regimul de detoxifiere, care este ales diferit, de la o persoană la alta. După purificările de la începutul tratamentului, unele dureri pot dispărea în proporţie de 70-80%, mai ales la persoanele tinere.
Pentru a concluziona, la începutul primăverii este bine să “reîncărcăm bateriile organismului” cu enzime şi vitamine din crudităţi, cu suplimente detoxifiante şi tonice, precum şi cu produse apicole (miere, polen, păstură, lăptişor de matcă).
Alimentaţia de primăvară
Albinele s-au trezit odată cu ghioceii
– Primăvara, pieţele se umplu cu trufandale. Care dintre acestea sunt mai bune pentru sănătate, ce ar trebui să mâncăm?
– În calendarul ortodox, începutul primăverii coincide cu postul Paştelui – cel mai lung şi mai aspru din an, în care timp de şapte săptămâni se consumă numai alimente vegetale. Pe lângă valoarea sa religioasă, acest post este important şi pentru sănătate. E demonstrat ştiinţific faptul că organismul uman este mult mai bine adaptat la restricţiile alimentare decât la excesele de hrană. O mulţime de boli moderne sunt cauzate de supraalimentare. Atât remediile naturale din plante, cât şi unele medicamente îşi fac mult mai bine şi mai rapid efectul dacă sunt administrate după o perioadă de pregătire prealabilă, care a inclus şi detoxifierea sau postul. Contrar unei convingeri greşite, larg răspândite în materie de alimentaţie, noi nu avem nevoie de cantităţi mari de hrană, ci de alimente de calitate cât mai bună, în cantităţi mai mici, dar care să fie consumate liniştit (şi mestecate bine!), pentru a putea fi digerate rapid.
În 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a luat Premiul Nobel pentru medicină, pentru descoperirea mecanismelor celulare reparatoare ce se declanşează în timpul privării organismului de hrană. Concluzia studiilor lui este următoarea: “Oamenii care mănâncă mai puţin, mai sănătos şi fac mai multă mişcare trăiesc mai mult decât cei care mănâncă excesiv la fiecare masă şi nu au perioade de repaus alimentar”. Aşadar, ar trebui să nu ne facem din hrană un scop în sine. Una, două mese pe zi sunt suficiente în perioada de primăvară, iar dacă apare foamea, putem să mai luăm o gustare sau să bem mai multe lichide calde (compoturi, ceaiuri preparate din fructe uscate sau macerate la rece din plante purificatoare, pentru ficat şi vezica biliară: sunătoare, mentă, turiţă-mare, coada-şoricelului, brusture, păpădie, rostopască – se prepară la rece, se strecoară şi se beau între mese, uşor încălzite). Chiar şi apa poate fi băută călduţă, mai ales dacă afară este încă frig. Cei care au imunitatea scăzută şi fac infecţii repetate, precum şi cei cu probleme metabolice (diabet, gută, obezitate) vor fi surprinşi de efectele benefice rapide ale postului! Ar putea chiar să constate cu surprindere că organismul lor funcţionează mult mai bine, că se simt plini de energie şi că rezultatele analizelor de sânge le ies acum mult mai bune.
Condimentele ne ajută să trecem mai uşor peste schimbarea anotimpului
Alimentaţia în această perioadă trebuie să ţină cont de tranziţia dintre anotimpuri şi să valorifice mai ales crudităţile care încep să apară în pieţe. Cum spuneam, ficatul şi vezica biliară sunt cele mai sensibile în acest sezon, iar lor nu le plac alimentele grele, grăsimile în exces, prăjelile şi alcoolul. În schimb, sucurile proaspete, acrişoare, vor fi bine primite. Putem începe dimineaţa cu un mic dejun ce conţine 1-2 pahare cu suc de portocale (cu sau fără adaos de grepfruit, lămâi, mandarine, pomelo), în care punem o lingură de miere şi una de polen. Dacă stomacul este sensibil la crudităţi, putem prepara un mic dejun din fulgi de cereale (recomand fulgii de ovăz) cu miere şi fructe uscate rehidratate (stafide, smochine, curmale, prune, merişoare, coacăze, goji) sau proaspete (mere, banane), la care adăugăm 1-2 linguri de păstură. Toate acestea pot fi mâncate şi cu iaurt natural. Medicina Ayurveda recomandă şi ea consumul de cereale, mai ales grâu integral şi secară. O idee bună este consumul de terciuri calde, asemănătoare cu mămăliga, preparate din diverse tipuri de făină: grâu integral, mei, secară, hrişcă sau diverse combinaţii ale lor. Este foarte bine ca terciurile să se consume calde, imediat după preparare, deoarece după ce se răcesc nu mai au aceleaşi efecte terapeutice.
La prânz, putem mânca borş sau ciorbă de verdeţuri (urzici, lobodă, morcov, sfeclă, cartofi etc.) şi o mâncare uşoară din orez sau hrişcă, dacă dorim să scădem în greutate. Dacă, însă, suntem prea obosiţi sau slăbiţi, avem nevoie de o mâncare ceva mai consistentă, bazată pe leguminoase: supă de linte cu adaos de chimen şi usturoi, mâncare de năut sau fasole, ciuperci (preparate la cuptor, nu prăjite!) cu umplutură de legume sau cu brânză şi condimente.
Primăvara este un anotimp bun şi pentru consumul de germeni, mai ales cei de grâu, lucernă, varză roşie, broccoli, schinduf. Conţin foarte multe minerale şi fibre, scad colesterolul excesiv şi protejează organismul de instalarea bolilor grave.
Primăvară este sezonul crudităţilor, mai ales al verdeţurilor. Urzicile, salata, ridichile, leurda, ceapa verde, pătrunjelul, loboda, spanacul trebuie să fie nelipsite din alimentaţia noastră. Am putea spune că urzica este “planta sezonului”, pe care nu trebuie să o ratăm, pentru că are un conţinut bogat de minerale, dar şi un efect puternic energizant şi de curăţare a sângelui.
Ca sursă de grăsimi sănătoase putem folosi uleiurile presate la rece, pe care le adăugăm în salate, în supe şi ciorbe, la sfârşitul preparării mâncării. O altă sursă de grăsimi sănătoase o reprezintă seminţele oleaginoase: nucile, alunele, migdalele, fisticul, caju-ul şi toate celelalte tipuri de nuci şi alune pot fi adăugate în salatele de legume sau în gustările energizante dintre mese.
Pentru persoanele aflate în convalescenţă se recomandă lactate în cantităţi moderate – mai ales brânză proaspătă, iaurt, chefir sau lapte bătut.
Pâinea cea mai bună este cea din făină integrală, bogată în fibre. Dulciurile cele mai sănătoase sunt fructele uscate rehidratate şi mierea naturală. Este de preferat să nu mai consumăm deloc zahăr alb rafinat!
