Recomandari oferite de catre dr Rares Simu – specialist in Imunologie clinica si Alergologie
Este o manifestare destul de frecventă în afecţiunile tractului digestiv. În mod normal eliminarea materiilor fecale trebuie să se facă zilnic sau cel puţin la două zile. În principal constipaţia apare fie datorită încetinirii deplasării materiilor fecale în colon, fie prin tulburarea funcţiei rectului, de eliminare a scaunului.
La nivelul colonului musculatura peretelui, prin mişcări de contracţie, asigură un tranzit intestinal normal. Atunci când materiile fecale ajung în rect, se declanşează un reflex nervos, la care se adaugă relaxarea voluntară a sfincterului anal extern şi în acest fel se realizează defecaţia.
Există mai multe situaţii în care apare constipaţia. Poate să fie consecinţa unor boli care afectează funcţia musculaturii:
-
boli endocrine: hipotiroidism, diabet zaharat;
-
boli ale sistemului nervos: leziuni ale măduvei spinării, accidente vasculare cerebrale, scleroza multiplă, boala Parkinson;
-
boli ale organelor abdominale care evoluează cu dureri puternice: colica biliară, colica renală, anexita, prostatita, ulcerul gastro-duodenal;
-
intoxicaţie medicamentoasă cu: analgezice, antispastice, antidepresive, anticonvulsivante, antiacide, antihipertensive.
În cazurile menţionate mai sus, este vorba despre o constipaţie funcţională.
Atunci când apare constipaţia din cauza unor leziuni ale organelor digestive apare constipaţia mecanică sau organică. Musculatura peretelui intestinal funcţionează normal dar există un obstacol care împiedică deplasarea normală a materiilor fecale. Acest mecanism apare în boli cum sunt hemoroizi interni sau externi, fisuri, abcese, tumori abdominale, anale şi rectale, inflamaţii, compresiunea din afara intestinului, printr-un proces inflamator sau în timpul gravidităţii.
Trebuie subliniată importanţa acestui simptom în cazul cancerului intestinal. Constipaţia poate să fie prima manifestare a acestei boli. De aceea, orice constipaţie recent instalată, mai ales la persoane vârstnice, sau dacă alternează cu diareea, necesită o investigaţie atentă în acest sens.
Constipaţia poate să apară doar pe perioade scurte de timp. În acest caz, este vorba despre constipaţie accidentală. Aceasta poate să se producă în mai multe feluri:
- inhibiţia voluntară a defecaţiei, atunci când nu sunt condiţii igienice satisfăcătoare (călătorii);
- tulburarea orarului obişnuit de evacuare (lipsă de timp);
- schimbarea regimului alimentar (reducerea cantităţii de fibre vegetale, cure de slăbire, post);
- imobilizare prelungită la pat (fracturi, boli cronice).
Constipaţia habituală este cea mai frecventă formă de constipaţie. Nu există o cauză evidentă pentru această manifestare. Sunt implicaţi mai mulţi factori în apariţia ei:
- factori genetici – s-a constatat că în anumite familii mai mulţi membri suferă de această problemă; pe de altă parte, această situaţie poate să fie o consecinţă a unor obiceiuri sau preferinţe alimentare care există într-o familie;
- alimentaţia, prin consumul preponderent de carne şi mai puţine vegetale şi fructe, dar şi mesele neregulate şi diminuarea consumului de lichide;
- obezitatea
- sedentarismuul
- toţi factorii care produc constipaţia accidentală, dacă se prelungesc în timp, pot declanşa constipaţia habituală;
- lipsa unei educaţii corespunzătoare în copilărie, prin care să se creeze obişnuinţa unui scaun regulat, zilnic, de preferat la aceeaşi oră.
Evoluţia constipaţiei habituale este de lungă durată. De obicei, debutează în copilărie sau adolescenţă, dar poate începe şi la vârste mai înaintate. Debutul recent al constipaţiei sugerează mai degrabă o constipaţie produsă de una dintre bolile menţionate mai sus. Scaunul este cu o consistenţă crescută, este eliminat cu greutate, provocând durere şi pe suprafaţa lui poate exista sânge. Acesta apare, cel mai frecvent, dacă se asociază hemoroizi sau fisuri anale, care pot să reprezinte consecinţa constipaţiei sau chiar cauza ei. Prezenţa sângelui în scaun impune efectuarea unor analize amănunţite pentru un diagnostic şi un tratament corect, instituit la timp.
Pacienţii cu constipaţie au dureri abdominale, mai ales în partea stângă a abdomenului, sunt balonaţi. De asemenea poate dispărea pofta de mâncare. Din cauză că intestinul nu se mai evacuează normal şi materiile fecale staţionează timp îndelungat, apare o intoxicare a organismului. În consecinţă, pacienţii pot acuza o serie de manifestări generale cum sunt halenă (miros neplăcut al gurii), greţuri, vărsături, erupţii pe piele (urticarie, eczeme), dureri de cap, transpiraţii abundente şi cu miros neplăcut, stare de oboseală persistentă, asociată cu tulburări de somn.
Trebuie subliniat faptul că anumite cazuri de constipaţie cronică evoluează, paradoxal, cu diaree. Aceasta se produce din cauza staţionării îndelungate a materiilor fecale în intestinul care este iritat. Ca urmare, peretele intestinal secretă în exces lichide, ceea ce conduce la evacuarea scaunului sub formă de falsă diaree.
În cazul evoluţiei de lungă durată a constipaţiei, pot să apară o serie de complicaţii. Acestea se pot manifesta local – prin colite, colon iritabil, hemoroizi sau fisuri anale – sau general. Ca urmare a eliminării dificile a scaunului, presiunea în abdomen creşte foarte mult. Pe termen lung, aceasta poate să ducă la hernii, mai ales la persoane care au musculatura abdominală slabă (persoane sedentare, bătrâni, obezi). O altă complicaţie este reprezentată de favorizarea infecţiilor urinare.
