Ulcerul gastro-duodenal

Ulcer gastro-duodenal

Recomandari oferite de Dr Rares Simu – Specialist in  Imunologie clinica si Alergologie


 

În această boală, este afectat peretele stomacului sau duodenului. La acest nivel apare o leziune (rană) profundă, care depăşeşte mucoasa. Aceasta determină durerile caracteristice ulcerului sau poate să evolueze, un anumit timp fără nici un semn.


 

Cauzele bolii. Ulcerul gastro-duodenal este o afecţiune frecventă (aproximativ 10 % din pacienţii cu suferinţe digestive). Cele mai afectate sunt persoanele între 30-40 ani, pentru cel duodenal, şi persoanele între 50-60 ani, pentru cel gastric.


 

Există diferenţe şi între sexe. Astfel, la bărbaţi, ulcerul gastric apare la un număr aproape dublu de cazuri faţă de femei, iar cel duodenal chiar mai mult.


 

Leziunile peretelui apar ca urmare a două mecanisme:

  • creşterea secreţiei de acid clorhidric, dar şi a altor substanţe din sucul gastric (pepsinogenul), care afectează integritatea stomacului sau duodenului;
  • perturbarea factorilor care intervin în apărarea mucoasei gastrice – mucusul, bicarbonatul şi prostaglandinele.

Între factorii menţionaţi mai sus trebuie să existe un echilibru. Atunci când acesta se rupe, apare boala. Aceasta se poate petrece fie prin creşterea acidului clorhidric, în cazul ulcerului duodenal, fie prin scăderea factorilor de apărare, în cazul ulcerului gastric.


 

Există mai multe cauze care sunt implicate în apariţia ulcerului.


 

Factorii genetici predispun la apariţia bolii. Persoanele care au în familie cazuri de ulcer au un risc de a face boala mai mare cu 40 % decât restul populaţiei. În cazul în care ambii părinţi au ulcer, pentru copil există un risc de 3 ori mai mare de a face boala. De asemenea, s-a observat că ulcerul este de 3-4 ori mai frecvent la persoanele care au grupa sanguină O1. Aceşti factori intervin prin influenţarea secreţiei de acid clorhidric.


 

Factorii de mediu sunt printre cei mai importanţi care intervin în apariţia ulcerului. Dintre aceştia, pe primul loc se situează fumatul. Principala acţiune a acestuia constă în stimularea secreţiei de acid clorhidric şi scăderea secreţiei substanţelor care protejează stomacul: mucusul, bicarbonatul, prostaglandinele. Alcoolul are un efect iritativ asupra mucoasei gastrice. În cazul consumului de lungă durată, intervine în producerea ulcerului prin aceleaşi mecanisme ca şi fumatul. Stresul este, de asemenea, o cauză importantă în producerea ulcerului. Pot exista două situaţii: în cazul unui stres puternic apar ulcerele de stres sau gastrita hemoragică acută; în cazul în care stresul este de intensitate mai mică, dar de lungă durată, se creează condiţii favorabile pentru apariţia ulcerului gastro-duodenal.


 

Există anumite boli care favorizează apariţia ulcerului. Unele sunt implicate direct, iar altele intervin prin intermediul medicaţiei. Din prima categorie menţionăm infecţia cu Helicobacter pylori, gastritele acute sau cronice, refluxul duodeno-gastric, adenomul paratiroidian. Din a doua categorie, fac parte acele boli care necesită antiinflamatoare nesteroidiene (Aspirină, Diclofenac, Indometacin etc.) sau derivaţi de Cortizon (Prednison).


 

Trebuie menţionat că mai există un grup de boli care se asociază frecvent cu ulcerul, dar nu se cunoaşte cauza acestei asocieri, cum sunt bronhopneumopatia cronică obstructivă, ciroza hepatică şi cancerul pancreatic.


 

Simptomele bolii. În majoritatea cazurilor, ulcerul este unic. Există însă şi cazuri în care apar două sau mai multe leziuni ulceroase. Aşa cum am menţionat mai sus, cele mai multe leziuni sunt localizate la nivelul peretelui duodenului şi mai puţine la nivelul peretelui gastric. Ulcerele au cel mai adesea o formă ovalară, cel mai important aspect fiind acela că marginile sunt netede şi bine delimitate. Acesta reprezintă un criteriu de diferenţiere faţă de cancerul gastric (forma ulcerativă), unde marginile sunt neregulate. Pe lângă leziunea ulceroasă, există, de multe ori, inflamaţia mucoasei gastrice (gastrită) şi duodenale (duodenită), ceea ce explică intensitatea simptomelor din această boală. În funcţie de toate acestea – localizare, numărul leziunilor, asocierea cu gastrita sau duodenita – simptomele au caractere particulare.


 

La adulţi, boala nu se manifestă tipic de la început. De multe ori, o perioadă mai lungă sau mai scurtă, pacienţii au simptome nespecifice cum ar fi o senzaţie de presiune în partea superioară a abdomenului, balonare, senzaţie de arsură în zona stomacului. Acestea încep de obicei după o perioadă mai obositoare sau mai stresantă, după conflicte, după excese alimentare.


 

La tineri, debutul simptomelor poate să fie brusc. Se petrece după o perioadă de evoluţie fară nici o manifestare, până se ajunge în faza complicaţiilor. Atunci pot să apară simptomele acestor complicaţii (de exemplu hemoragie digestivă superioară).


 

Majoritatea ulcerelor se manifestă prin sindromul dispeptic ulceros. Durerea este pe primul plan în cadrul acestui sindrom. Are câteva aspecte caracteristice, sugestive pentru diagnostic. Cel mai important este periodicitatea. Aceasta se referă atât la evoluţia durerii pe parcursul unei zile, cât şi pe parcursul întregului an.


 

Mica periodicitate sau ritmicitatea se referă la apariţia durerii în funcţie de intervalul scurs după alimentaţie. În cazul localizării leziunii la nivelul stomacului, durerea apare imediat după masă (30-60 minute). Dacă ulcerul este situat la nivelul duodenului, atunci durerea apare la un interval mai mare de timp după masă. În acest caz, este caracteristică apariţia durerii nocturne, percepută de bolnav ca o senzaţie de foame dureroasă, de obicei în jurul orelor 1-2. Această durere este calmată dacă pacientul mănâncă.


 

Marea periodicitate se referă la alternanţa perioadelor în care bolnavul are dureri, cu perioade în care acestea dispar complet. Aceste perioade de acalmie pot să fie mai scurte sau mai lungi, uneori chiar ani de zile. La majoritatea pacienţilor, durerile apar primăvara şi toamna, anotimpurile vară şi iarnă fiind nedureroase. Durerea este descrisă diferit de pacienţi. Unii o simt sub formă de arsură, alţii sub formă de gol sau chiar de foame dureroasă, aşa cum am menţionat mai sus.


 

Există şi alte simptome care însoţesc durerea:

  • pirozisul, senzaţia de arsură retrosternală, se datorează iritaţiei esofagului de către sucul gastic, care se produce datorită faptului că, în majoritatea cazurilor de ulcer, sfincterul care închide esofagul nu mai funcţionează bine;
  • eructaţiile şi regurgitaţiile acide, care apar din aceeaşi cauză;
  • scăderea în greutate, cu toate că pacientul are o poftă de mâncare crescută; asocierea acestui simptom cu durerea şi cu pirozisul este tipică pentru ulcerul gastro-duodenal;
  •  greaţa şi vărsăturile apar destul de frecvent, în special în cazurile de ulcer gastric; uneori, după vărsătură, se ameliorează durerea; în ulcerul duodenal este caracteristică vărsătura nocturnă, cu caracter acid.

Dl dr Rares Simu – Specialist in  Imunologie clinica si Alergologie, ofera consultatii pentru pacientii care sufera de ulcer gastro-duodenal.

Ulcerul gastro-duodenal
Informatia a fost utila?

2017-03-14T22:11:31+00:0010 noiembrie 2015|Afectiuni|

Faceți-vă o programare

Abonați-vă la noutăți