Gastrita
Recomandari oferite de catre dr Rares Simu – specialist in Imunologie clinica si Alergologie la Centrul de Sanatate si Viata Armonia
Gastrita reprezintă o afecţiune a stomacului care apare datorită inflamaţiei mucoasei. Este produsă de mai mulţi factori. În funcţie de aceştia şi de aspectul mucoasei inflamate, se face clasificarea detaliată a gastritelor.
În principal, există două tipuri de gastrite, fiecare dintre acestea fiind împărţită la rândul ei în acută şi cronică.
Cauzele bolii. Gastrita acută se caracterizează prin evoluţia scurtă a bolii (în unele cazuri doar câteva zile). Se manifestă prin mici ulceraţii (răni), ca nişte eroziuni, care apar la nivelul mucoasei gastrice. Aceste ulceraţii pot sângera şi din această cauză se mai numeşte gastrită hemoragică.
S-a observat că în secţiile de terapie intensivă apare într-o proporţie foarte mare (peste 80%) gastrita acută, acolo fiind bolnavi cu afecţiuni grave: arsuri extinse, traumatisme grave, infecţii grave, intervenţii chirurgicale mari. Se poate spune că atunci când organismul este supus unui stres puternic, indiferent de ce natură, există un mare risc de apariţie a gastritei acute.
O altă cauză o reprezintă acţiunea nocivă a diferitelor substanţe asupra mucoasei gastrice. Dintre acestea, pe primul loc se situează: medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene şi antialgice, cortizonul şi derivaţii lui, medicamentele citostatice (anticanceroase). De asemenea, alcoolul are o acţiune deosebit de nocivă asupra mucoasei.
În ultimii ani s-a descoperit că există un microb – Helicobacter pylori – care apare la un mare număr dintre pacienţii cu gastrită. Acesta se pare că acţionează prin sensibilizarea mucoasei la acţiunea erozivă a acidului clorhidric.
În general, toţi factorii de mai sus intervin scăzând capacitatea de apărare a mucoasei. Unii dintre ei reduc concentraţia substanţelor care se găsesc la suprafaţa acesteia şi care au rol protector. Alţii afectează circulaţia sângelui de la nivelul peretelui stomacului şi, în felul acesta, el devine mai sensibil (aceasta se petrece în condiţii de stres).
În funcţie de cauzele care produc gastrita, leziunile pot să aibă aspecte diferite. De obicei apar: eroziuni mai mici sau mai mari, în diferite zone ale stomacului (acestea pot fi unice sau mai multe); eroziuni foarte adânci, asemănătoare cu un ulcer, în unele cazuri grave (traumatisme, intervenţii chirurgicale).
Gastrita cronică se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată. În funcţie de aspectul mucoasei, există gastrite cronice în care mucoasa este inflamată sau mucoasa este atrofică. De menţionat că şi în cazul acestora din urmă, în fazele iniţiale, apare o inflamaţie a mucoasei.
Unele cauze ale gastritei cronice sunt comune cu cele ale gastritei acute, dar există şi altele. Cele mai importante sunt infecţiile cu Helicobacter pylori, acţiunea iritantă a unor substanţe din exterior – medicamente, alcool, tutun -, acţiunea iritantă a unor substanţe din interiorul organismului – sucul duodenal, care conţine enzime, săruri, acizi biliari. Sucul duodenal intervine atunci când există o tulburare în funcţionarea sfincterului inferior al stomacului (pilorul) sau după operaţiile pe stomac. Pe lângă aceste cauze mai există posibilitatea apariţiei gastritei cronice atunci când există o tulburare a sistemului imunitar (gastrita cronică atrofică autoimună). Leziunile care apar în gastrita cronică sunt diferite de cele din forma acută. Astfel, mucoasa este congestionată, cu pliurile îngroşate sau este subţiată şi cu pliurile şterse. În plus, este foarte sensibilă şi uşor de rănit, putând sângera foarte uşor. Atunci când se datorează consumului cronic de alcool, pot să apară şi eroziuni la nivelul mucoasei.
Simptome. Atât în cazul formei acute, cât şi în cazul formei cronice, apar aceleaşi manifestări. În forma acută acestea sunt mai intense şi durează mult mai puţin.
Durerea care apare în capul pieptului este principalul simptom. Aceasta poate să fie simţită sub formă de arsură şi este declanşată sau se accentuează după mâncare.
Greţurile şi vărsăturile pot să însoţească durerea sau pot să apară separat. Nu sunt aşa frecvente ca şi durerea, dar pot să fie mai persistente. În funcţie de cauza care a produs gastrita, acestea au anumite caracteristici:
– în gastrita alcoolică apar greţuri şi varsături dimineaţa, înainte ca bolnavul să fi mâncat ceva;
– în gastritele produse de refluxul sucului duodenal, apar vărsăturile cu conţinut biliar (fiere), cu gust amar.
În formele atrofice durerea este mai puţin prezentă, predominând în schimb tulburările de digestie: lipsa poftei de mâncare, balonări după masă, greţuri.
Anemia apare fie ca urmare a hemoragiei din mucoasa care este foarte sensibilă, fie, în formele atrofice, datorită lipsei unei substanţe numite factorul intrinsec. Acesta se formează în mucoasă şi are rol în buna funcţionare a globulelor roşii (hematiilor). Atunci când mucoasa este atrofiată nu se mai formează în cantitate suficientă.
Evoluţie şi complicaţii. În general, evoluţia atât a gastritelor acute, cât şi a gastritelor cronice este favorabilă. De multe ori îndepărtarea factorului care a cauzat gastrita (medicamente, alcool) poate duce la vindecare, chiar în absenţa tratamentului.
Complicaţiile care pot apărea depind şi de tipul de gastrită. Cea mai frecventă complicaţie este hemoragia digestivă de la nivelul mucoasei inflamate sau de la nivelul eroziunilor mucoasei. Dacă această hemoragie este în cantitate mică, dar timp îndelungat, atunci poate apărea şi anemia. În cazul gastritelor atrofice, poate apărea, aşa cum am menţionat, o formă mai gravă de anemie, care necesită tratament îndelungat.
Gastrita cronică atrofică are evoluţia cea mai severă. Se poate complica prin metaplazie intestinală – transformarea mucoasei gastrice în mucoasă intestinală, ceea ce reprezintă un stadiu precanceros. Ulterior, după o evoluţie îndelungată (peste 15 ani), poate să apară cea mai gravă complicaţie, cancerul gastric.
dr Rares Simu – specialist in Imunologie clinica si Alergologie la Centrul de Sanatate si Viata Armonia
