Raceala, gripa, infectii virale

Articol preluat din revista Formula As

Afecţiunile toamnei: Dr. RAREŞ SIMU – “Medicina alternativă are un adevărat tezaur de remedii contra răcelii şi gripei”

 medic specialist în imunologie clinică şi alergologie, cu competenţă în homeopatie –

– Domnule doctor, ca-n fiecare toamnă, reve­nim la o problemă care ne frământă pe toţi: imu­ni­tatea. De ce suntem atât de vulnerabili la frig şi la infecţiile virale? În anii copilăriei noastre, bo­lile sezonului rece nu erau ca acum, un «tsunami» care rade tot…

Odată cu trecerea de la anotimpul cald la cel rece, când zilele călduroase alternează cu cele frigu­roase, statistic vorbind, se constată o creştere majoră a episoadelor de in­fecţii virale la copiii de vârstă pre­şco­lară şi şcolară, la persoanele în vârstă, la bolnavii cronici şi la adul­ţii cu imu­nitatea scăzută. În plus, în ultimii ani s-au înregistrat frecvent schimbări majore de temperatură în intervale scurte de timp (ca acum, când noaptea sunt 6 grade şi la prânz, 26), motiv pentru care siste­mul imunitar se adap­tează mai greu şi, de aici, apar cele mai multe pro­bleme.
Frigul şi umezeala favorizează apa­riţia virozelor respiratorii, a ră­ce­lilor, gripei, bronşitelor, pneumo­niei, sinuzitelor, cu manifestări majore asu­pra per­soa­nelor cu teren alergic, unde orice virus inhalat ac­ţionează mult mai uşor şi cu o evoluţie mult mai gravă. Din păcate, numărul persoanelor alergice este în continuă creştere, chiar dacă nu este cunos­cut exact numărul acestora, însă se demon­strează prin tot mai mulţi de bolnavi care se prezintă la cabinet. Alergia este con­fundată de multe ori cu răceala, având cam aceleaşi manifestări, însă sunt boli complet diferite, fiecare necesitând evaluare şi tratament specific.
În privinţa sănătăţii copiilor, se constată faptul că unii părinţi au tendinţa să protejeze în mod ex­cesiv copilul, atât în casă, cât şi afară. Aceasta poate duce însă la o sensibilizare a sănătăţii acestuia şi la o rezistenţă scăzută faţă de microbi şi de viru­suri. Pen­tru ca sistemul imunitar să devină rezistent, co­pilul are nevoie să fie “antrenat” şi pentru cald, dar şi pentru frig. Aşadar, trebuie adoptată o cale de mij­loc, aceasta fiind întotdeauna cea mai bună soluţie.

– Grav este faptul că o banală răceală “de toam­­nă” tinde să dureze mult mai mult şi să dea multiple complicaţii…

Atunci când apare o infecţie respiratorie, tre­buie tratată la timp. Dacă de fiecare dată infecţia res­piratorie se prelungeşte, treptat va fi afectată starea generală de sănătate, apar complicaţii (cum ar fi afectarea amigdalelor, a urechii medii sau a plă­mânilor) şi atunci este nevoie de tratamente de lungă durată. Este situaţia în care sistemul imunitar nu-şi mai poate exercita eficient funcţiile şi trebuie ajutat, susţinut cu tratamente.
La orice infecţie nouă, la pacienţii la care mu­coasa respiratorie nu s-a refăcut în totalitate (mai ales în cazul copiilor), se poate agrava inflamaţia căilor respiratorii, ceea ce va evolua spre cronici­zarea problemelor. Se intră astfel într-un cerc vicios din care este greu de ieşit: inflamaţia cronică a căilor respiratorii favorizează apariţia răcelilor, iar răcelile, la rândul lor, favorizează evoluţia proce­selor inflamatorii. Aceasta este una dintre cauzele apariţiei polipilor la copii, de exemplu. Din această situaţie nu se poate ieşi doar tratând episodul acut, ci este nevoie de un tratament pe termen lung, care să se adreseze inflamaţiei cro­nice.
Se recomandă ca persoanele care fac episoade de răceală în mod re­petat să consulte medicul specialist, în vederea stabilirii exacte a cauzelor care produc îmbolnăvirea.

– Deşi toată lumea crede că ştie ce înseamnă şi cum se ma­nifestă răceala, o recapitulare a formelor ei e totdeauna utilă. Care sunt cele mai frecvente ma­nifestări ale ei?

– Rinofaringita acută (gu­tu­raiul) este cea mai uşoară formă de infecţie respiratorie, care se ma­nifestă prin dureri uşoare de cap, eventual ameţeli, tuse moderată, uşoa­ră iritaţie a orofaringelui, posibilă stare febrilă. Starea generală este bună, cu o uşoară senzaţie de oboseală.
Viroza respiratorie debutează cu febră crescută, cefalee, ameţeală, frisoane, nas înfundat, dureri musculare, tuse violentă. Viroza respiratorie este nu numai o boală a aparatului respirator, ci, de multe ori, afectează şi mucoasele digestive, necesitând un tratament mai complex, cu supravegherea atentă a pacientului, mai ales în cazul copiilor. De multe ori, viroza respiratorie evoluează cu afectarea plămâ­nilor – aşa numita pneumonie interstiţială.
Traheo-bronşita reprezintă inflamaţia căilor respiratorii inferioare – trahee şi bron­hii, care se manifestă în principal prin tuse persistentă, seacă iniţial şi apoi productivă, iar de multe ori prin respiraţie dificilă. Dacă inflamaţia ajunge şi la căile respiratorii profunde (broşiole), poate apărea bronho­spas­mul – aşa-numita bronşită astma­tiformă.
Alte afecţiuni cu care ne confrun­tăm frecvent toamna sunt rinosinu­zita, otita, laringita – în funcţie de zona afectată de agenţii patogeni. Rinosinuzita se manifestă prin dureri mari de cap, care se intensifică atunci când acesta se mişcă, se asociază cu obstrucţii nazale şi secreţii purulente, senzaţie de presiune la nivelul frunţii sau feţei. Laringita se manifestă în primul rând prin răguşeală, durere de gât, tuse iritativă (“lătrătoare”), iar la copilul mic poate evolua grav, cu dificultăţi majore de respiraţie. Otita se manifestă prin dureri la nivelul urechii, scăderea auzului, senzaţie de ure­che înfundată, se­creţii la acest nivel şi se asociază frecvent cu rinosinuzita sau rinofaringita.

– Ce putem face în astfel de situaţii

De mare ajutor sunt repausul şi odihna, consu­mul de lichide şi ceaiuri calde cu lămâie, a alimen­telor bogate în vitamine şi oligoelemente, luate în special din legume şi fructe proaspete (pentru vita­mina C).
Suprasolicitarea mentală, fizică sau emoţională, fumatul, consumul de alcool şi cafea în exces împiedică însănătoşirea organismului.
Se administrează tratamente antitermice, antiin­flamatorii, siropuri pentru tuse, la nevoie. Medica­mentele antitermice (care combat febra) nu trebuie administrate decât atunci când temperatura corpului depăşeşte 38-38,5°C. O situaţie specială este în cazul copiilor mici (sub 3 ani). La aceştia trebuie o atenţie sporită în caz de febră, pentru că poate să urce foarte uşor la 40-41°C, ceea ce reprezintă o situaţie medicală foarte serioasă.
Nu se recomandă administrarea antibioticelor în cazul infecţiilor respiratorii. Majoritatea acestor infecţii sunt virale, şi în aceste cazuri, antibioticele sunt inutile. Ele au recomandare doar când este clar vorba despre o infecţie bacteriană sau la pacienţii cu boli cronice severe, cu risc de suprainfecţie bac­teriană. Antibioticele pot să aducă dezechilibre ale florei bacteriene de la nivelul căilor aeriene supe­rioare (cavitatea bucală, nas, faringe), care are un rol important în apărarea împotriva infecţiilor virale sau bacteriene.

Ce soluţii alternative ne propuneţi pentru ridicarea imunităţii şi combaterea răcelii şi gripei ?

Pentru susţinerea sistemului imunitar se reco­mandă administrarea de vitamina C, Coenzima Q10 şi suplimente care conţin seleniu şi zinc.
Există pe piaţă o serie de produse din plante care pot trata cu succes infecţiile respiratorii de toamnă. Putem folosi extracte de usturoi, ardei iute, echi­nacea, astragalus, ghimbir, gheara-mâţei, cim­brişor, salvie, urzică, lemn-dulce sau ulei de chi­men negru, care sunt de mare ajutor în lupta cu infecţiile vi­ra­le. Scoarţa de sal­cie (sau aspi­rina naturală, cum i se mai spu­ne) ajută la scă­derea febrei, re­ducerea inflama­ţiei şi a durerii, fără să aibă efec­te adverse.
Busuiocul este binecunoscut pentru capacitatea de a vindeca infecţiile respiratorii. Acesta are efecte antiseptice şi expecto­ran­te, fiind recomandat în inhalaţii cu decoct sau în consumul intern, sub formă de ceai fierbinte cu miere, pentru revi­tali­zarea rapidă a orga­nis­mului şi stoparea proce­sului gripal, mai ales în faza de debut. La nevoie, se vor consuma zilnic 4-5 căni de ceai îndulcit cu miere.
Foarte eficiente sunt şi produsele stupului: pro­po­lisul, lăptişorul de matcă, mierea şi păstura. Ad­mi­nistrate preventiv, întăresc imunitatea organis­mului, elimină bacteriile şi virusurile, împiedică apariţia infecţiilor respiratorii şi ale bolilor specifice sezo­nului rece. Administrarea infuziilor din plante, masajul cu uleiuri volatile şi alcool, inhalaţiile şi cataplasmele cu sare, băile fierbinţi sunt şi ele be­nefice în tratamentul infecţiilor respiratorii.
Remediile homeopate reprezintă o soluţie efi­cientă atât pentru ridicarea imunităţii, cât şi în com­baterea infecţiilor respiratorii de sezon. Sunt total neinvazive, iar rezultatele apar imediat: după 2-3 zile de tratament, starea pacientului este mult ame­liorată. Aconitum poate fi folosit la cei care se îm­bol­năvesc după ce au stat în curent sau în frig. Este eficient în primele momente de boală, când apare inflamaţia mucoaselor. Eupatorium este indicat în formele de boală care merg cu stare generală alte­rată, febră mare, dureri musculare, stare de rău ge­ne­rală. Gelsemium este indicat la pacienţii care se simt foarte obosiţi, au tendinţa să stea în pat, fac doar subfebrilităţi sau febră mică. Mercurius solu­bilis este indicat în formele care evoluează cu rinofaringită, la pacienţii care au secreţii verzui şi care sunt sensibili şi la cald, şi la rece. Hepar sul­phur este indicat în cazurile de rinofaringită sau otită care evoluează cu secreţii abundente, de cu­loare galbenă, la pacienţii care sunt foarte sensibili la frig. Arsenicum album este indicat în formele care evoluează cu manifestări digestive (greaţă, vărsături sau chiar diaree) şi se asociază cu febră mare, chiar cu frisoane. Belladona este un remediu indicat în formele care evoluează cu febră mare, la care se asociază dureri de cap, senzaţie de uscă­ciune a mucoaselor şi intoleranţă la căldură.
Pacientul care, printr-o împrejurare sau alta, ajunge să cunoască personal beneficiul major al ac­ţiunii remediilor homeopate, va dori să le folo­seas­că şi în tratarea altor afec­ţiuni. Ele rezolvă în mod mira­culos cele mai multe îmbol­năviri.

– O altă componentă impor­tantă pentru să­nătate este ali­men­taţia. Ce ar trebui să mân­căm toamna pen­tru a ne întări imunitatea?

– Alimentaţia, alături de un stil de viaţă sănătos şi mişcarea în aer liber au ca rezultat o stare bună de sănătate. O alimentaţie bazată pe multe legume şi fructe proaspete contribuie la ri­dicarea imunităţii generale a orga­nis­­mu­lui prin conţinutul bo­gat în anti­oxi­danţi. Prin­ci­pa­lii an­tioxidanţi naturali care spo­resc imuni­tatea sunt re­pre­zentaţi de vitamine (C, A, E, beta-ca­ro­ten), enzime (su­per­oxid dis­mutaza, pero­xi­daza) şi oligoelemente (Zn, Se).
Consumul zilnic de sucuri prospete din sfeclă roşie, morcov, pătrunjel, măr, ţeli­nă, portocale, grepfruit este de mare ajutor. Tot în aceas­tă perioadă, putem să facem o cură cu struguri (în spe­cial struguri negri) – conţin o serie de antioxi­danţi de mare va­loare, care intervin chiar şi în încetinirea proceselor de îmbătrânire celulară. Fruc­tele de pădure sunt de asemenea folositoare pentru întreţi­nerea sistemului imunitar. Dintre aces­tea, merită menţionate în mod special coacăzele negre şi afi­nele, din care se extrag anumite principii active, cu efecte imunomodu­la­toare puternice.
Alimentaţia bogată în grăsimi, alimentele con­servate, mezelurile, alimentele de tip fast food sunt de evitat, pentru că favorizează creşterea radicalilor liberi din organism, ceea ce în termeni medicali se traduce printr-o intoxicare treptată care sensibili­zea­ză organismul şi îi blochează încetul cu încetul funcţiile vitale.

(D-l dr. RAREŞ SIMU poate fi contactat la Centrul de Sănătate şi Viaţă “Armonia” din str. Italiană nr. 13, ap. 3, Sector 2, Bucureşti, tel. 0314.379.629, 0766.298.458)