Armură în lupta cu bolile

– Sunteţi virusolog, “spaima” gripelor şi răce­lilor, dar şi un naturopat convins. Ce le reco­mandaţi cititorilor noştri pentru a se putea apăra de afecţiunile provocate de umezeala rece şi de frig?

– Frigul reprezintă un factor de stres asupra organismului. Îl supune unei solicitări intense, că­reia acesta încearcă să-i facă faţă. Mecanismele de apărare ale corpului sunt suprasolicitate în condiţii de frig extrem, cum avem în aceas­tă perioadă. În această si­tuaţie, este nevoie ca organismul să fie susţinut, să fie ajutat să facă faţă acestor con­diţii. Aş spu­ne că foarte importante, în aceas­tă situaţie, sunt plantele adap­to­gene. Aceste extracte ajută orga­nismul să facă faţă acestui ina­mic din ce în ce mai prezent – stresul. Aici mă refer la stresul mental, la stresul emoţional şi la stresul fizic. În permanenţă organismul este supus acţiunilor nega­tive ale suprasolicitărilor mentale, emoţionale şi fizice. Toate problemele vieţii de zi cu zi, alimen­taţia din ce în ce mai puţin naturală, conflictele care apar la serviciu, în societate, în familie, traumele prin care trece fiecare forţează organismul să facă faţă. Aceasta se reflectă în funcţionarea organelor şi sistemelor organismului, în primul rând putând afecta sistemul imunitar. Plantele adaptogene ajută organismul să ţină piept condiţiilor din sezonul rece şi, prin aceasta, împiedică perturbarea acti­vităţii sistemelor organis­mului şi, în primul rând, a sistemului imun. Sunt, dacă vreţi, o armură cu care cine­va se poate echipa pentru a fi pregătit în lupta cu bolile. Dintre aceste plante, aş enu­mera busuiocul, sânzienele, ginsengul, rhodiola, astra­galus, ashwaganda.

Există şi ciuperci care se încadrează aici, în pri­mul rând, aş men­ţiona cordy­cepsul. Pe lângă aceste plante adaptogene, o altă categorie importantă de suplimente sunt antioxidan­ţii. Ei au ca principal efect neutralizarea unor sub­stan­ţe care se produc în orga­nism, dar care au efecte negati­ve asupra acestuia – radicalii liberi. Aceste substanţe care se produc în organism afec­tează sistemul imun, îl slăbesc, îl dezechilibrează.

– În ultima vreme se insistă mult pe ali­men­taţie, interpretată ca “medicament”.

– Există studii care arată că radicalii liberi sunt implicaţi în dezvoltarea majorităţii bolilor cronice degenerative şi chiar accelerează procesele de îm­bă­trânire a organismului. Cele mai importante surse de antioxidanţi sunt legumele şi fructele. Este cunoscut conţinutul foarte bogat în antioxidanţi al fructelor de pădure şi al fructelor şi legumelor, în general, mai ales cele colorate în roşu sau albastru (cireşe, vişine, struguri, rodie, sfeclă, ridichi, roşii). Tot cu efecte antioxidante puternice sunt două oligoelemente deficitare în alimentaţia modernă: Seleniu şi Zinc. Nu în ultimul rând aş menţiona vi­tamina D, care este deficitară la majoritatea popu­­laţiei din România, ca urmare a lipsei expu­nerii la soare. Această vitamină s-a dovedit a avea rol im­portant în menţinerea sănătăţii, nu numai a siste­mu­lui imunitar, dar şi a sistemului nervos, osteo­ar­ticular, sistemului cardiovascular şi meta­bolic.

“O cură cu suc de kiwi sau consumul ceaiului de măceşe ajută sistemul imunitar să fie «paznic de nădejde»”

– Din ce avem la îndemână în casă, ce-am putea folosi contra gripelor?

– În această perioadă pot fi consumate în mod constant echinacea, propolisul, extractul de usturoi sau usturoiul ca atare, bitterul suedez. De exem­plu, 30-40 de picături de tinctură de propolis, luate de două ori pe zi, un gram de extract de usturoi pe zi, sau remedii homeopate, gen Oscillococcinum. În plus, este absolut necesară o alimentaţie adec­vată, bogată în fructe şi legume proaspete, dar şi sucuri de fructe şi legume, şi săracă în grăsimi ani­male saturate. O cură cu suc de kiwi sau consumul ceaiului de măceşe ajută sistemul imunitar să fie “paznic de nădejde” în faţa atacurilor virale din această perioadă.
Odihna este un factor decisiv pentru imunitate. Dacă ne acordăm perioade de refacere suficient de lungi – în primul rând un somn odihnitor şi câteva “ruperi de ritm”, respectiv, ieşirea din rutina coti­diană, prin activităţi recreative – ne vom simţi mult mai bine. Este impor­tant să dormim între orele 23 şi 1, pentru că în acest interval orar ficatul ne curăţă sân­gele şi, în acelaşi timp, se regene­rea­ză.
Şi sportul are efecte benefice. Aici, un loc aparte îl ocupă înotul. Pe lângă acti­vitatea fi­zi­că, acesta presu­pune şi un ritm de respiraţie care stimulează anu­mite meridiane ener­ge­tice, ce sunt în directă legătură cu timusul, un organ esenţial al siste­mului imun. Chiar şi simplul contact cu apa are efecte notabile asu­pra organismului, ştiut fiind faptul că hidro­ma­sajul este un excelent element antistres. (S-a constatat că acei copii care au învăţat să înoate foarte devreme, pe lângă faptul că au o dezvoltare fizică şi intelectuală superioară, dispun şi de un sistem imunitar mai bine echilibrat.)

Respiraţia profundă, toracală şi abdominală, duce la o mai bună oxigenare a celulelor corpului. Există numeroase boli influenţate de slaba oxi­ge­nare celulară, care determină o creştere a radica­lilor liberi – un mediu acid, care îmbătrâneşte pre­matur organismul, inclusiv sistemul imun. Această tehnică este cu atât mai eficientă dacă se realizează în aer liber, în natură, de preferat într-o pădure