Dr. Rareș Simu, Descoperirea care a adus Premiul Nobel pentru Medicină 2025- Limfocitele T – Articol preluat de pe Smartliving.ro.
Dr Rares Simu – Specialist in Imunologie clinica si Alergologie la Centrul de Sanatate si Viata Armonia din Bucuresti
În fiecare zi, sistemul imunitar decide ce aparține corpului și ce trebuie distrus. Asta înseamnă că trebuie să distingă între celulele proprii ale organismului și agenții patogeni care încearcă să le imite. Mulți microbi au evoluat astfel încât să semene cu structurile umane, pentru a scăpa de atacul imunitar. În același timp, celulele canceroase nu vin din exterior, ele provin din propriul corp, dar suferă modificări care le fac nedorite.
Limfocitele T reglatoare (Treg) au rolul de a menține acest echilibru. Ele circulă constant prin organism și supraveghează reacțiile celorlalte celule imune. Când răspunsul devine excesiv și riscă să afecteze țesuturile sănătoase, intervin și reduc intensitatea procesului inflamator.
„Aceste celule sunt cele care asigură stabilitatea sistemului imun, adică îl mențin la parametri echilibrați. Ele se asigură că sistemul imun nu este nici prea slăbit, încât să nu poată recunoaște și distruge celulele canceroase (care provin din propriul organism, dar sunt denaturate), și nici prea activ, încât să atace celulele normale ale organismului, care nu prezintă nicio modificare și nu ar trebui să fie atacate.”
Dr. Rareș Simu, medic specialist în imunologie clinică și alergologie
Practic, aceasta este, de fapt, funcția principală a limfocitelor reglatoare: mențin un echilibru fin între mecanismele de agresiune ale sistemului imun și mecanismele sale de apărare, a adăugat imunologul.
Ce se întâmplă când numărul limfocitelor T este prea mare sau prea mic
Cum rolul limfocitelor T reglatoare este să mențină controlul asupra reacțiilor de apărare, atunci când acest mecanism nu mai funcționează corect, sistemul imunitar își pierde orientarea și fie atacă țesuturile proprii, fie devine prea tolerant și permite bolilor să progreseze.
Un deficit numeric sau funcțional al acestor celule favorizează apariția bolilor autoimune. Lipsa controlului imun duce la inflamație cronică și distrugerea progresivă a țesuturilor. Printre bolile cel mai frecvent asociate se numără diabetul de tip 1, poliartrita reumatoidă, boala Crohn, lupusul eritematos sistemic și scleroza multiplă. Studiile au arătat că pacienții cu aceste afecțiuni prezintă o activitate redusă a limfocitelor reglatoare sau o sensibilitate scăzută a celulelor sensibile la semnalele lor inhibitorii.
Excesul de limfocite T reglatoare, în schimb, duce la o reacție imună prea slabă. În cazul cancerului, multe tumori atrag intenționat aceste celule în jurul lor pentru a bloca răspunsul imun și a evita distrugerea. Analizele histopatologice au arătat că există densități crescute de limfocite reglatoare în țesuturile tumorale la pacienții cu cancer pulmonar, colorectal, mamar sau melanom.
În astfel de cazuri, sistemul de apărare nu mai recunoaște celulele canceroase ca fiind periculoase. Cercetările din ultimul deceniu încearcă să inverseze această tendință prin imunoterapii care inhibă activitatea limfocitelor reglatoare, restabilind capacitatea organismului de a ataca tumora. În oncologie, această abordare a dus la dezvoltarea medicamentelor din clasa checkpoint inhibitors, care vizează molecule precum CTLA-4 și PD-1, importante în controlul răspunsului imun.